Prima ninsoare din an si eu deja eram satula de zapada.Ma indrept cu pasi lenesi spre pat pregatindu-ma sa ma asez in el si sa ma las cuprinsa de lumea somnului.Insa,un zgomot infernal imi distruge planurile de lenevit.Soneria.Imi indrept pasii apasati catre usa aparatamentului pentru a imi da seama ce nenorocit indrazneste sa imi deranjeze ritualul.
Deschid fara a ma asigura si raman incremenita.Ma simt ca si cum as cadea intr-un abis fara a ma putea ajuta cineva.
Se uita la mine cu un zambet superior,profita de starea mea nu prea prieltnica,ma impinge din fata usii si intra in apartament.Incerc sa imi revin,sa il intreb ce dracu cauta aici dar nu reusesc.Ochii mei raman atintiti asupra lui.
-Inchide usa.E frig.Mi se adreseaza cu o voce rece,fara urma de sentimente in ea,care ma face sa inghet mai rau decat frigul de afara.
Cu miscari mecanice inchid usa,dand de data aceasta cu iala pentru a ma asigura ca nu mai intra nici un intrus.Imi indrept iar ochii spre el iar privirea mea parca il roaga sa spuna ceva.Nu suport linistea ce se asterne intre noi doi.
-Ai de gand sa nu zici nimic?Tonul lui era unul batjocoritor.Cel care ma infurie mereu.Imi dau mintal o palme pentru a imi reveni si imi deschid gura pentru a spune ceva.
-Nu.Cuvantul de rastogoleste de pe buzele mele fara sa ii dau permisiunea.
Se asezate cu spatele la mine,insa acum se intoarce iar privirea lui ma ingheata.
-Stii.Ochii lui capata o nuanta mai calma,mai dulce.As putea sa te omor chiar acum.Pe fata ii apare un zambet melancolic.Privirea pierduta si-o indreapta catre mine.Stateam incremenita incercand sa cantaresc cuvintele pe care mi le aruncase.
Mintea mea nu era prezenta.Doar corpul mai era acolo.Iar acesta se indreapta incet,fara sa faca zgomot spre barbatul brunet ce tocmai ma amenintase.
Ochii i se maresc,incercand parca sa imi spuna sa nu ma apropii de el.Ca este prea periculos,insa corpului nu ii pasa.Vrea sa il simta cat mai aproape,la fel si mintea,oricat ar incerca sa nege,sa spuna ca nu este sigur.
Ajung la el.Il imbratisez strans,de parca va fi ultima imbratisare pe care as putea sa i-o dau.Ramane incremenit.
-Nu ai putea.Cuvintele mele erau sigure,accentuand negatia.Imi ridic ochii sa ii intalnesc privirea verde.
Iar apoi , ma trezesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu